Pe fereastră

          Astăzi m-am trezit devreme, știu bine ce am de făcut. Urc repede scările fără să mă vadă nimeni, și mă opresc în fața geamului de la ultimul etaj. Deși afară este o vreme câinoasă, cu ploaie și firg ce îmi intră până în măduva oaselor, deschid larg fereastra. Cât de mult am așteptat momentul acesta. Un aer rece mă lovește direct în față. Mă doboară. Nu am mai simțit atâta prospețime de o veșnicie. Cad pe spate, mă lovesc cu capul de pardoseală, dar mă ridic precum un gladiator gata să își dea ultima suflare cu demnitate. Nu știu cât e ceasul, dar bezna de afară mă face să cred că soarele a decis să mă părăsească și că nu mi se va mai arăta vreodată.

          După jumătate de oră de stat în fața ferestrei larg deschise, încep să tremur necontrolat precum un bolnav de epilepsie și, cu toate acestea, fără să stau pe gânduri mă dezbrac și rămân gol pușcă. Nu am nicio explicație pentru acest gest, doar simt nevoia de a mă detașa complet de materie. Mă așez pe marginea ferestrei și privesc în gol. Îmi las gândurile să zboare liber fără să îmi pese de absolut nimic, nici de ploaie, nici de firg, și nici de faptul că stau pe marginea unei ferestre la etajul zece, și că orice moment de neatenție mă poate costa viața. Dar viața nu costă nimic, sau costă?

          Pentru prima dată mi-au dispărut frica de înălțimi și frica de moarte. Moartea este doar un gând. Ea nu există cu adevărat. Da, sunt convins că ea nu există cu adevărat! Să fie oare atât de simplu? De ce trebuie să mă îndoiesc de tot ce gândesc? Cine a sădit în mine îndoiala? Ce de întrebări fără răspuns. Mă uit la mine, la corpul meu, și mă minunez. Câtă complexitate, cât mister. Oare există și altceva dincolo de asta? Să fie totul aici și dincolo nimic? Există un dincolo? Dar un aici există? Toate întrebările acestea îmi străfulgeră mintea în timp ce îmi este din ce în ce mai frig.

          Dar știu că omul atunci când este pus într-o situație limită este capabil de lucruri extraordinare. Vreau să ating acel punct limită, vreau să simt că trăiesc cu adevărat, vreau să ies din această stare vegetativă. Știu, sunt un naiv, nu mă voi alege decât cu o pneumonie, dar care ce-i drept și ea mă va face să văd altfel viața. Deci, în fond sunt câștigat în ambele situații. Iar de va fi să mă dezechilibrez și să cad în gol zece etaje, nu voi mai vedea viața în niciun fel. Dar și ăsta e un câștig, căci voi descoperii marele mister al vieții care este…moartea.

          Am stat 12 ore pe marginea ferestrei, au fost 12 ore de întrebări fără răspuns, 12 ore de stat de vorbă cu existența. Într-un final au venit ei și m-au tras înapoi, intrasem în hipotermie și deliram. Nu îmi mai amintesc nimic de atunci. M-am trezit după trei zile într-un salon de spital mizer din provincie. În jurul meu se desena în timp real un tablou de Hyeronimus Bosch – oameni cu fețe ciudate intrați cu toții parcă într-o transă colectivă, repetând aceleași cuvinte fără sens și contorsionându-și trupurile într-o manieră în care nu credeam că e cu putință. Pereți decojiți și îngălbeniți de igrasie, paturi cu zăbrele, miros înțepător de substanțe chimice și secreții fiziologice. Am vrut să mă ridic, dar mi-am dat seama că sunt legat de mâini și de picioare cu curele din piele tăbăcită. O femeie înaltă cât un munte și cu un aspect fizic grotesc, intră în salon cu o tavă de metal în mână, pe care erau așezate diferite ustensile medicale – seringă, bisturiu, foarfecă, garou.

– Mă băiatule, asta e a treia oară când fugi din salon. Iar trebuie să te sedăm.

Atunci mi-am dat seama unde mă aflam, la casa de nebuni. Iar m-au prins.


 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s