Schopenhauer -Despre individualitate

               Lumea în care trăiește fiecare, atârnă mai întâi de la modul lui de a o vedea, așadar de la deosebirea capetelor – după cum sunt capetele, va deveni și ea săracă, șubredă și goală, sau bogată, interesantă și plină de însemnătate. Pe când de exemplu, unii admiră pe un om pentru întâmplările interesante ce le-a avut în viața lui, ar trebui să-l admire mai curând pentru darul de observare și de simțire prin care acele întâmplări au câștigat însemnătatea ce o au în descrirea lui. Căci aceeași întâmplare, care într-un cap plin de spirit se arată cu atâta interes, rămâne o întâmplare obișnuită din lumea de rând, dacă se răsfrânge într-un cap sec.(p.10)

            Din individualitatea sa nu iese nimeni(…), prin individualitatea sa îi este de mai nainte hotărâtă măsura fericirii putincioase. Îndeosebi marginile puterilor sale intelectuale i-au fixat capacitatea pentru plăcerile mai înalte o dată pentru totdeauna. Dacă sunt strâmte, atunci toate ostenelile din afară, tot ce face omul, tot ce face soarta pentru el nu va fi în stare da a-l ridica peste măsura fericirii și tihnei obișnuite, jumătate omenești, jumătate animalice: el rămâne îndreptat spre plăcerea trupească, spre viața intimă și plăcută a familiei, spre relațiile sociale de rând și petrecerile vulgare. Chiar cultura nu va putea să-i întindă prea mult, deși întrucâtva, acel orizont sufletesc – căci plăcerile mai înalte, mai felurite și mai statornice sunt cele intelectuale, oricât ne-am înșela noi în tinerețe în privința lor – acestea însă atârnă mai ales de la puterea intelectuală. De aici se vede cât de mult are a face fericirea cu ceea ce suntem, cu individualitatea noastră, pe când mai adeseori se ține în seamă numai soarta noastră, numai ceea ce avem sau ce reprezentăm. Soarta însă se poate îndrepta – afară de această – cine își are avuțiile înăuntrul lui, nu va cere mult de la ea – iar nerodul rămâne nerod, tâmpitul tâmpit până la sfărșitul vieței, măcar de-ar fi în rai și inconjurat de hurii. De aceea zice Goethe – Popor, slugă și stăpân, toți o spun în felul lor – cea mai mare fericire a omului pe pământ este numai propria personalitate. (pp.11-12)

               Că pentru plăcerea și fericirea noastră elementul subiectiv este cu mult mai esențial decât cel obiectiv, se arată în toate – începând de la vorba cunoscută că foamea e cel mai  bun bucătar, sau că bătrânul vede cu nepăsare femeia ce farmecă pe tânăr, și înălțându-ne până la viața geniilor și a sfinților. Mai ales sănătatea covârșește toate bunurile materiale și toate foloasele poziției sociale într-atât încât, zău! Un cerșetor sănătos e mai fericit decât un împărat bolnav. Un temperament liniștit și voios, izvorât dintr-o sănătate deplină și dintr-o organizare fericită, o minte luminată vie, pătrunzătoare și dreaptă, o voință cumpătată și blândă și în urma ei o conștiință curată – acestea sunt însușiri pe care nici rangul, nici avuția nu le poate înlocui. Căci, lucru vederat, ceea ce este fiecine pentru sine însuși, ceea ce-i rămâne și în singurătate și ce nimeni nu-i poate da nici lua, este pentru dânsul mai de căpetenie decât ceea ce posedă sau decât tot ce poate fi el în ochii altora. Un om de spirit, în deplină singurătate, are o petrecere foarte bună cu propriile sale gânduri și fantazii, pe când un cap tâmpit nu poate scăpa de chinul urâtului nici cu cea mai felurită schimbare de societăți, priveliști, plimbări și petreceri. Un caracter bun, măsurat și blând, poate să fie mulțumit în împrejurări strâmtorate, pe când cel lacom, pizmuitor și răutăcios, nu va fi mulțumit nici în mijlocul tuturor avuțiilor. Iar dacă e vorba de unul care simte pururea în sine o individualitate extraordinară și eminența prin inteligența ei, pentru acela mai toate plăcerile dorite de alții sunt cu totul de prisos, ba chiar o sarcină neplăcută. De aceea zice Horațiu despre sine – Sunt mulți oameni care n-au pietre scumpe, marmoră, fildeș, tablouri și statuie din Tyrrhenia, bani și veștminte colorate cu purupră, dar este și unul care nici nu vrea să le aibă. […] Așadar, condiția dintâi și cea de căpetenie pentru fericirea vieții noastre este ceea ce suntem, personalitatea – fie numai fiindcă este statornică și lucrează în toate împrejurările și că nu este supusă soartei, ca bunurile din celelalte două rubrice, și nu ni se poate răpi. (p.12)

                   Singur atotputernicul Timp își arată și aici stăpânirea, lui i se supun cu încetul și însușirile trupești și ale minții, numai caracterul moral nu-i este supus nici lui.[…] Singurul lucru, ce în această privință stă în puterea noastră, este de a ne întrebuința personalitatea dată spre cel mai mare folos ce-l îngăduie, urmărind numai scopurile care-i corespund, căutând modul dezvoltării ce este tocmai potrivit cu ea și ferindu-ne de toate celelalte, alegând prin urmare condiția socială, ocupația și traiul cu care se poate împăca. (p.13)

*

Paragrafe extrase din Arthur Schopenhauer – Aforisme asupra înțelepciunii în viață, traducere de Titu Maiorescu, editura Vestala, București, 1997

Anunțuri

2 gânduri despre “Schopenhauer -Despre individualitate

  1. I’ve been surfing on-line greater than 3 hours today, yet
    I never discovered any attention-grabbing article like yours.
    It’s pretty worth sufficient for me. In my view, if all web owners and bloggers made excellent content material as you probably did, the web shall be much more helpful
    than ever before.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Thank you Will, I see that your comment is in english, so, I was wondering, you understand romanian? you understand what my articles are saying?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s