Suferința și remediul ei în viziunea buddhistă (conferință)

                Pe data de 4 septembrie, în incinta Casei de Cultură a Studenților din București, a avut loc un un eveniment organizat de asociația Rabten Compassionate Wisdom, la care am participat cu mare interes. Directorul centrului de studii tibetane Rabten Choeloing din Elveția, venerabilul maestru  Gonsar Tulku Rinpoche, a susținut o prelegere nemaipomenită despre suferință și remediile ei în viziunea buddhistă. Pentru mine a fost prima întâlnire cu un astfel de personaj, un veritabil călugăr budist, iar impresia pe care acesta mi-a lăsat-o a fost extrem de plăcută. Conferința a fost publică și gratuită, urmând ca, pentru cei care doresc să aprofundeze învățăturile budiste, să se susțină o conferință specială, dar contra cost. Sala în care s-a susținut conferința a fost arhiplină, s-a stat și în picioare (eu unul am preferat să stau pe jos, pentru o experiență cât mai autentică), chiar dacă pe parcurs unele persoane au părăsit sala, probabil nînțelegând această viziune anti-materialistă a budismului. Conferința a început puțin peste ora stabilită (19:00) și a durat mai bine de două ore și jumătate, iar la final maestrul a găsit timp pentru a răspunde chiar și la întrebările celor din sală. Neavând nimic de scris la mine, decât telefonul meu ultraperformant-no smart phone-no tocuh screen-old school cu butoane, a trebuit să scriu mesaje la foc continuu, dar a meritat. Mi-am notat fiecare idee importantă, și mai jos voi face un scurt rezumat al celor spuse de către maestrul Tulku Rinpoche.                                                                                                                                                      Budismul în opinia mea, reprezintă poate cea mai pură formă de cunoaștere a omului și a naturii. Sunt creștin-ortodox, dar de-a lungul timpului am preferat să intru în contact și cu alte credințe, cu spiritualitatea în general dar și în particular, și asta deoarece nu sunt de acord cu ideea că o singură religie de pe acest pământ poate deține adevărul absolut în timp ce toate celelalte se află în eroare. Consider că Adevărul absolut nu este deținut de nici o religie și de nici o filozofie, și de aceea trebuie căutat în toate credințele și în toate filozofiile de viață frânturi din acest Adevăr absolut. Budismul oferă o perspectivă deosebită asupra vieții, la fel și creștinismul, hinduismul sau chiar islamul. Nu mai vorbesc aici de credințe și filozofii mai puțin cunoscute, precum taosimul sau șintoismul, care se diferențiază de credințele religioase clasice prin aspectul lor mult mai uman. Budismul, la fel ca și hinduismul, nu pot fi considerate relgiii în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă filozofii de viață, idei și concepte după care ne putem ghida pentru o viață mai plăcută, lipsită de durere și pentru o înțelgere cât mai corectă a sensului vieții, fără să luăm parte în prealabil la nici un ritual anume. Nu mai insist pe această temă, ci voi reda cele mai importante idei ale budismului prezentate de maestrul Tulku Rinpoche în conferința susținută de acesta, sintetizate de către mine într-o formă cât mai plăcută și ușor de înțeles.

I

             Cele patru adevăruri budiste sunt – 1.Adevărul suferinței, 2.Cauza ei, 3.Eliberarea de suferință, 4.Calea eliberării. Așadar totul în budism gravitează în jurul eliberării de suferință, spre deosebire de creștinsim, unde suferința reprezintă metoda prin care omul scapă de păcat și se apropie de Dumnezeu (Imitatio Christi).

II

                Punctul central al budismul îl ocupă ființele vii (sentient beings), ființele cu conștiință. Aici intră oamenii, animalele, și ținând cont că budismul promovează credința în reîncarnare, chiar și plantele. Pentru Buddha, cel mai important lucru sunt ființele conștiente. Înțelegerea valorii ființelor conștiente reprezintă pasul cel mai important pentru atingerea iluminării, pentru a devenii un Buddha. Observăm aici că budismul pune pe picior de egalitate toate ființele vii, spre deosebire de creștinism de exemplu, unde omul este ființă superioară, singura capabilă să se înalțe spiritual. Primul lucru descoperit de Buddha la ființele conștiente a fost adevărul suferinței, nu fericirea. Tot ce fac oamenii și toate ființele vii, sunt să caute lipsa suferinței și permanența fericirii. Când mintea noastră și noi înșine suntem în pace și sadisfacție, nu mai căutăm toate distracțiile ce ne pierd. Omul însă folosește metode greșite de sadisfacere a dorințelor. Chiar prin a face rău unei ființe credem că ne scăpăm de propria noastră suferință dar nu facem decât să ne distrugem pe noi înșine. Există și metode bune de a ne scăpa de suferință, acelea prin care nu rănim pe nimeni, de exemplu când suntem bolnavi și apelăm la doctori, nu rănim pe nimeni, și scăpăm de suferință. Omul însă trebuie să scape de suferință nu de suferințe, de suferință în general nu în particular, adaog eu. Există și metode care sunt useless, fără rost, de a scăpa de suferință, adică nici bune nici rele. Toate metodele, chiar și cele corecte sunt temporare. Exemplu tratamentele medicale ne pot scăpa de o suferință, la fel și în cazul banilor, aceștia nu ne garantează însă lipsa durerii, pot doar să ne ofere trecere peste durerea provocată de sărăcie. Bunăstarea materială nu e nici pozitivă nici negativă.

III

             Dacă nu suferi de singurătate nu are rost să ai companie. În budism avem de a face cu termenul de iubire binevoitoare. Iubirea binevoitoare poate fi falsă sau adevărată, iar de multe ori suntem în eroare. Iubirea binevoitoare falsă are originea în egoism, cea adevărată în altruism. Iubirea  binevoitoare falsă este defapt iubirea posesivă și ne servește doar pe noi deși pare altfel. Ne folosim de alte persoane pentru a ne sadisface egoul și frica de singurătate și lăsăm impresia că ținem la o persoană, iar când acea persoană nu ne mai place apare ura și disprețul. Când suntem în singurătate, faptul că găsim companie nu ne asigură bucuria – cauza suferințelor și a bucuriilor se află în noi, deși noi credem că se află în exterior, căutăm cauza fericirii și a bucuriei în lucruri exterioare materiale sau imateriale – mașini, case, bani, locuri, lucruri, oameni.

IV

              Orice cauză are nevoie de condiții pentru a apărea. Adaog eu aici că apare astfel următoarea înlănțuire: condiții-cauză-efect. Orice cauză pentru a emite un efect are nevoie mai întâi de condiții pentru a lua naștere. Pentru a ne elibera de suferințe trebuie să eliminăm condițiile care le creează, fără condiții nu există cauză. Exemplu – sosul de ardei iute este pentru unii cauză de suferință iar pentru alții cauză de plăcere, cu cât este mai iute cu atât este mai bun și creează o stare de plăcere pentru unii, și o stare de suferință pentru alții. Sosul de ardei iute însă nu este nici bun nici rău, el este neutru. Contează doar firea oamenilor și cum îl percep. Astfel, cauza plăcerii sau a durerii oferită de sosul de ardei iute nu este cauza plăcerii sau a durerii în sine, ci este doar condiția, pentru că adevărata cauză se află în noi.

V

             Lăcomia, bunătatea, ura, disprețul, sunt la fel pentru toate ființele vii – oameni, porci, câini. Etc.  Avem astfel de a face cu factori mentali perturbatori. Oamenii însă, spre deosebire de animale sunt capabili să observe acești factori perturbatori și să se ferească de ei, acesta este avantajul omului. Restul ființelor acționează doar din instinct, fiind incapabile să își analizeze propriile acțiuni.

VI

           Există trei rădăcini ale durerii – ignoranța, atașamentul și ura. Cea mai importantă rădăcină fiind ignoranța, adică lipsa de cunoaștere sau cunoașterea eronată, aceasta e originea răului. Din ignoranță pleacă toate relele.

Cam acestea sunt principalele idei care se regăsesc în filozofia budistă, și care au fost prezentate la conferință. Bineînțeles că budismul reprezintă mult mai mult, și o studiere aprofundată a lui ne permite o înțelgere mult mai adâncă și mai corectă a sensului vieții. Namaskaram!

Photo1283

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s